Arhive etichetă: stres

Stres depresie

Noi indicii despre legătura dintre stres și depresie

Noi indicii despre legătura dintre stres și depresie

Cercetătorii de la Institutul Karolinska au identificat o proteină din creier care este importantă atât pentru funcția serotoninei (care reglează starea de spirit), cât și pentru eliberarea hormonilor de stres.  Constatările, care sunt publicate în revista Molecular Psychiatry, pot avea implicații pentru dezvoltarea de noi medicamente pentru depresie și anxietate.

Unii oameni dezvoltă un răspuns anormal la stres sau stres cronic după ce suferă traume sau stres sever. Acest lucru crește riscul de a dezvolta alte boli, cum ar fi depresia și anxietatea, dar rămânea necunoscut mecanismul care se află în spate, sau cum era reglementat răspunsul la stres.

Grupul de cercetare de la Institutul Karolinska a demonstrat anterior că o proteină numită p11 joacă un rol important în funcția serotoninei. Serotonina este un neurotransmițător din creier care reglează starea de spirit. Pacienții deprimați au niveluri mai scăzute ale proteinei p11 în creier, iar șoarecii de laborator cu niveluri reduse de p11 prezintă un comportament asemănător depresiei și anxietății. Nivelurile de p11 la șoareci pot fi crescute de unele antidepresive.

Proteina p11 afectează eliberarea hormonului de stres

Noul studiu arată că proteina p11 afectează eliberarea inițială a hormonului de stres (cortizol) la șoareci prin modularea activității neuronilor specifici din hipotalamus. Prin intermediul unei căi de semnalizare complet diferite, care provine din trunchiul cerebral, p11 afectează, de asemenea, eliberarea altor doi hormoni de stres, adrenalină și noradrenalină. În plus, testele au arătat că șoarecii cu deficit de p11 reacționează mai puternic la stres, cu o frecvență cardiacă mai mare și mai multe semne de anxietate, comparativ cu șoarecii cu nivel normal de p11.

Știm că un răspuns anormal la stres poate precipita sau agrava o depresie și poate provoca tulburări de anxietate și boli cardiovasculare”, spune Vasco Sousa , cercetător la Departamentul de Neuroștiințe Clinice , Institutul Karolinska. Prin urmare, este important să aflăm dacă legătura dintre deficiența de p11 și răspunsul la stres pe care o vedem la șoareci poate fi văzută și la pacienți. ”

Dezvoltarea de noi medicamente

Cercetătorii cred că descoperirile pot avea implicații pentru dezvoltarea de noi medicamente, mai eficiente. Există o mare nevoie de tratamente noi, deoarece antidepresivele actuale nu sunt suficient de eficiente la mulți pacienți.

„O abordare promițătoare implică administrarea de agenți care îmbunătățesc expresia localizată a proteinei p11, iar mai multe experimente sunt deja efectuate pe animale cu  depresie”, spune Per Svenningsson , profesor la Departamentul de Neuroștiințe Clinice, Institutul Karolinska, care a condus studiul. „O altă abordare interesantă care necesită investigații suplimentare implică dezvoltarea de medicamente care blochează inițierea răspunsului hormonului de stres în creier.”

Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Centrul pentru Neurogenomică și Cercetare Cognitivă, Universitatea VU, Amsterdam, Olanda și a fost susținut de Consiliul Suedez de Cercetare, Fundația Söderberg, Fundația Suedeză pentru Creier, Fundația Wenner-Gren și Al șaptelea program-cadru al Uniunii Europene (BrainTrain).

Articolul a fost publicat în: “P11 deficiency increases stress reactivity along with HPA axis and autonomic hyperresponsiveness”. Vasco C. Sousa, Ioannis Mantas, Nikolas Stroth, Torben Hager, Marcela Pereira, Haitang Jiang, Sandra Jabre, Wojciech Paslawski, Oliver Stiedl, Per Svenningsson. Molecular Psychiatry, online 1 October 2020

 

test-anxietate

Test pentru stres, anxietate și depresie

Acesta este un test ce măsoară stresul, anxietatea și depresia.

Dacă ești mai mereu îngrijorat completează testul de autoevaluare de mai jos. Află dacă ești la un nivel de risc cu acest test de autoevaluare al depresiei, stres-ului și anxietății.

Răspunde la fiecare întrebare cât mai sincer posibil. Împreună, vom aborda problemele cu care te confrunți și te vom ajuta să-ți recâștigi starea de bine.

0%

Trebuie sa te loghezi pentru a face acest test.

Rezultatele arată NIVELUL de stres și anxietate.

Scorul obținut are următoarele semnificații:

Nivel Normal 0 – 10 
Nivel Ușor 10– 43 
Nivel Moderat 44 – 82 
Nivel Sever 83 – 100 
Nivel Extrem de sever mai mare de 100

Dacă scorul obținut este ridicat înseamnă că emoțiile tale negative sunt frecvente și puternice.

Pentru evaluare, tratament, sau alte informații ne puteți contacta:

Psiho.Online SRL

Angelica Agachi Cabinet Individual de Psihologie

adresa de e-mail contact@psiho.online, telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0760676990

Stres si anxietate

Stresul și anxietatea

Fiecare dintre noi experimentează stresul și anxietatea la un moment dat.

Stresul este răspunsul dat de corpul nostru la o situație amenințătoare sau la o schimbare de mediu. Anxietatea este reacția la stres. Între stres și anxietate există așadar o linie foarte fină. Ambele sunt răspunsuri emoționale, dar stresul este de obicei cauzat de un declanșator extern.

Declanșatorul stresului poate fi pe termen scurt, spre exemplu un termen limită pentru finalizarea unei lucrări. Declanșatori externi pe termen lung pot fi: pierderea unei persoane dragi, sărăcia și bolile cronice.

Persoanele stresate prezintă simptome mentale și fizice, cum ar fi iritabilitate, furie, oboseală, dureri musculare, probleme digestive și dificultăți de somn.

Anxietatea, definită ca fiind starea cu griji persistente, excesive, care nu dispar chiar și în absența factorului de stres duce la simptome aproape identice ca stresul: insomnie, dificultăți de concentrare, oboseală, tensiune musculară și iritabilitate.

Stresul cronic ne poate afecta sănătatea, provocând simptome de la dureri de cap, tensiune arterială ridicată și dureri în piept până la palpitații cardiace, erupții cutanate și pierderea somnului. Dar puteți învăța cum să reduceți impactul stresului și să vă gestionați simptomele.

Atunci când vă simțiți stresați sau anxioși încercați următoarele lucruri:

  • Faceți o pauză. Ascultați muzică, meditați, faceți un masaj sau învățați tehnici de relaxare.
  • Consumați mese bine echilibrate. Nu săriți peste nicio masă. Păstrați la îndemână gustări sănătoase, care stimulează energia.
  • Limitați alcoolul și cofeina, care pot agrava anxietatea și pot declanșa atacuri de panică.
  • Dormiți suficient. Când este stresat corpul are nevoie de somn și odihnă suplimentară.
  • Faceți exerciții zilnice pentru ca să vă simțiți mai bine și să vă mențineți sănătatea.
  • Respirați adânc. Inspirați și expirați încet. Urmăriți exercițiul de relaxare sugerat AICI.
  • Faceți doar ce este posibil. În loc să urmăriți să fiți perfect, ceea ce nu este posibil, fiți mândru de cât de aproape puteți fi.
  • Acceptați că nu puteți controla totul. Puneți-vă situația în perspectivă: Este cu adevărat într-atât de rău pe cât credeți?
  • Mențineți o atitudine pozitivă. Faceți un efort pentru a înlocui gândurile negative cu cele pozitive.
  • Implicați-vă. Oferiți-vă voluntar sau găsiți un alt mod de a fi activ în comunitatea voastră, acest lucru vă poate oferi o pauză de la stresul de zi cu zi.
  • Aflați ce vă declanșează anxietatea. Este vorba de problemele de la muncă, din familie sau de la școală sau ce altceva puteți identifica? Scrieți într-un jurnal ce simțiți când sunteți stresați sau anxioși și căutați tiparul după care reacționați.
  • Vorbiți cu cineva. Spuneți-le prietenilor și familiei când vă simțiți copleșiți cum vă pot ajuta. Discutați cu un medic sau cu psihoterapeutul și cereți ajutor profesional.

Dacă stresul sau anxietatea nu răspund la aceste tehnici de gestionare sau dacă simțiți că stresul sau anxietatea vă afectează funcționarea zilnică sau starea de spirit, luați în considerare discutarea cu un profesionist din domeniul sănătății mintale care vă poate ajuta să înțelegeți ce experimentați și să vă ofere instrumente suplimentare de coping cum sunt modulele de tratament oferite de Psiho.Online.

De exemplu, un psiholog vă poate ajuta să determinați dacă este posibil să aveți o tulburare de anxietate. Tulburările de anxietate diferă de sentimentele de anxietate pe termen scurt în ceea ce privește severitatea și durata lor de durată.

Tulburările de anxietate pot fi tratate cu psihoterapie, medicamente sau o combinație a celor două. Una dintre cele mai utilizate abordări terapeutice este terapia comportamentală cognitivă, care se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire dezadaptative legate de anxietate. Aceste module de tratament pot fi accesate online de clienții Psiho.Online.

Pentru evaluare, tratament sau informații suplimentare ne puteți contacta pe adresa de e-mail contact@psiho.online, telefonic sau prin WhatsApp la numărul 0760676990

 

Diagnostic, tratament

Diagnostic și tratament pentru stres major, anxietate și depresie

Cu toții traversăm una dintre cele mai stresante situații în care s-a aflat omenirea. Fiecare se descurcă, cum poate, sunt unii care ajută, dar și mulți care au nevoie de ajutor. Unele persoane sar în ajutorul celorlalți cu bunuri materiale, alții oferă din timpul și experiența lor. Fiecare cu ce poate.  Ca membri ai comunității psihologilor oferim timpul și priceperea noastră celor ce au nevoie de ajutor.  Oferim suport psihologic și acces la cel mai complex program de psihoterapie existent pe piața românească. 

Dacă suspectați o stare stresantă o anxietate, sau dacă credeți că traversați o perioadă în care depresia vă afectează mai mult, vă invităm pe platforma online de psihoterapie. 

Cum funcționează? 

La fel cu oricare altă clinică de sănătate. Dacă vrei să afli care este starea ta de sănătate, ce faci? Te duci la un laborator și îți faci câteva analize. Cu rezultatul primit te duci apoi la doctorul tău care îți recomandă un tratament personalizat. La fel și în clinica de psihoterapie!  Vom trimite invitație la laborator oricărei persoane care cere ajutorul.  Platforma din care veți primi invitația oferă extrem de multe avantaje:

  • Este total secretizată, nimeni nu poate avea acces la bateria de analize, la mesajele sau la discuțiile noastre (pe această platformă am putea avea întâlniri în sesiuni video, total criptate și securizate).
  • Tratamentul este specific, adică strict adaptat nevoilor tale.
  • Putem avea un diagnostic corect și o monitorizare completă.
  • Analizele primare sunt gratuite! Rezultatele sunt date pe loc, cu un raport de evaluare precis și detaliat.

Accesul pe platformă este gratuit,

la fel și bateria de teste (analize) în urma căreia veți primi raportul de evaluare care ne va ghida în ce avem de făcut în continuare.
Perioada de stres pe care am parcurs-o cu toții poate avea urmări nedorite, dar nu trebuie să se întâmple asta. Putem preveni apariția unor probleme așa cum putem monitoriza orice simptom.

Pentru pașii suplimentari, sau pentru alte detalii, ne putem auzi sau întâlni, desigur, online.

Pentru evaluare, diagnostic și tratament ne poate contacta orice persoană care vorbește limba română, indiferent de locul în care trăiește ea pe glob. Toate întâlnirile, audio sau video, se petrec în online.

Dacă doriți evaluare psihologică sau programare vă rugăm să ne trimiteți un mesaj prin WhatsApp la numărul de telefon 0760 676 990 sau prin email: psiho.online1@gmail.com

Suferința celor ce-și lasă țara

Ce înseamnă imigrant? Dar emigrant? În fond, cam același lucru. Diferența de sens este dată de acțiune, adică e vorba despre “a veni” sau “a pleca” dintr-o țară anume. 

Termenul  de  imigraţie  provenind  din latină înseamnă a  veni  de undeva,  iar emigraţie, cuvînt cu aceeaşi origine, emigrare, înseamnă  a  pleca

Când vorbim de un cetățean străin care și-a mutat domiciliul în țara noastră spunem că este imigrant. Dacă noi înșine ne părăsim țara, pentru cei ce rămân ne numim emigranți. 

Dar, indiferent cum îi numim, imigranții sau emigranți, la toți aceștia putem remarca o suferință comună: dezrădăcinarea.

Astăzi îi voi numi pe toți imigranți pentru că de fapt toți sunt persoane obligate dintr-un motiv sau altul să-și părăsească țara natală pentru a se stabili altundeva. 

De ce vreau să vorbesc despre asta? Pentru că m-aș bucura să înțelegem cu toții că atât imigranții din țara noastră (cei ce vin de pe alte meleaguri) cât și apropiații noștri, obligați să își găsească un rost în altă țară (emigranții) au în comun același lucru: suferința psihică și emoțională, cauzată de stresul provocat de părăsirea locurilor natale. 

Se știe că trăim în cel mai stresant secol. Nu voi stărui pe tipurile diferite de stres, astăzi vreau să vă spun despre o altă formă a stresului, extrem de complexă, dar mai puțin cunoscută (sau înțeleasă). 

În viața noastră întâlnim deseori situații stresante pe care le putem ocoli, dar de multe ori întâlnim, sau ne confruntăm cu situații stresante imuabile și deci mai greu de înfrânt.

Una dintre aceste situații este aceea de a fi imigrant. Sigur, sunt persoane care se adaptează, oriunde s-ar duce în lumea asta, dar sunt mai mulți cei mai  puţin adaptabili ori mai  fragili care vor avea de plătit cu propria sănătate procesul dezrădăcinării. 

Ce înseamnă dezrădăcinare?

Păi, unde sunt rădăcinile noastre? Primele rădăcini vin  din mediul nostru familial, din  casa părintească. Primele noastre amintiri și primele emoții apar în acest univers familial și sunt percepute de fiecare în parte încă din copilărie.

Încă de la naștere ne identificăm mai întâi cu părinții noștri, apoi cu frații sau cu persoanele semnificative din viața noastră. Știm cine suntem mai întâi ca fiind fiul sau fiica cutăruia și nu putem să ne formăm propria identitate fără aceste repere, fundamentale. Învățăm a cui suntem și unde anume e “acasă” încă de la o vârstă extrem de mică. 

Universul nostru înseamnă mama, tata, rudele apropiate, casa noastră și a bunicilor, în cazul în care îi avem. Creștem mari și odată cu anii ne cresc și noi rădăcini astfel că încetul cu încetul ne integrăm într-un univers și mai amplu, care va depăși cu mult perimetrul  casei noastre. 

Ne facem prieteni, ne împrietenim cu cei care vorbesc  aceeaşi  limbă cu noi, care au aceeași cultură, istorie, dar și  aceleași tradiţii, sau același folclor. 

Ajungem să avem un sentiment profund de apartenență la societatea în care trăim şi,  implicit, la  ţara în care ne-am născut  şi  ne-am  format ca oameni. 

Pentru fiecare dintre noi noţiunea  de  cămin (sau acasă) conţine  o foarte mare încărcătură  afectivă. 

Scriitorul  român  Nicolae Steinhardt spunea că termenul de cămin este  caracterizat  şi  construit de fiecare dintre noi din  amintiri,  obiceiuri,  datini  şi  ceremonii (tradiții).  Scriitorul nota: “Lipsit  de  cămin şi  de  mediul  său  etnico-ecologic,  omul  nu  mai  are  parte decît  de  frustrare  şi  alienare“.  

Iată deci cum ia naștere stresul  imigraţiei! Este frustrarea, durerea sau suferința apărută atunci când ne lăsăm în urmă rădăcinile, cele ce fac parte din însăși fibra noastră umană.

Ne identificăm cu casa părintească, cu locul natal, cu limba vorbită de noi și de apropiații noștri, cu muzica pe care o ascultam încă de copii. Toate astea fac parte din noi, așa cum face parte orice alt organ vital. Când îți pierzi o mână sau un ochi suferința poate fi asemuită cu aceea a pierderii căminului în care te-ai născut și format. Pe parcursul anilor noi ne consolidăm din ce în ce mai adânc sentimentul  de identitate. Devenim tot ceea ce am asimilat din care cultura,  istoria  şi tradiţiile proprii. Ajungem să ne identificăm cu zona din  care  provenim  sau  în  care  ne-am  trăit  copilăria, adolescența, tinerețea. 

Suferința emoțională nu se vede, dar ea există și se manifestă diferit la fiecare persoană în parte. Suferința poate apărea ori de câte ori o persoană este supusă unuia sau mai multor șocuri psihologice sau emoționale. Din păcate, un imigrant are parte de mai multe șocuri emoționale: 

  • șocul dat de înfruntarea  necunoscutului, eveniment prin  definiţie  anxiogen (care produce îngrijorare și frică).
  • şocul  lingvistic, dat de diferențele lingvistice. Fiecare limbă are  propriile  ei intonaţii, cizelări  şi  nuanţe, sau are semnificaţii  sociologice care la început îi scapă cu desăvîrşire imigrantului.
  • şocul  social,  dat de atmosfera  de  respingere, uneori reciprocă.
  • Dar, șocul  cel  mai greu  de  suportat pentru  imigrant,  este acela  care vine  de la pierderea propiei identităţi.  

Pulverizarea  sentimentului de  identitate duce la o suferinţă  psihică  cu  caracter  cronic,  cu  ecou  pregnant  asupra  sănătății imigrantului. 

S-au făcut mai multe studii pentru cercetarea stresului datorat imigraţiei și s-a ajuns la concluzia că stresul  exercitat  de dezrădăcinare  are efecte majore, semnificative asupra  psihicului. 

Efectul stresului imigraţiei este nesemnificativ în doar două cazuri:

  • pentru cuplurile  care  au  emigrat  pentru  o perioadă de timp  limitat
  • pentru cei  care  au reacţionat  brutal  la  dezrădăcinare  şi  care,  în  consecinţă,  s-au întors,  în  cel  mai  scurt  timp,  acasă.

La persoanele care au fost “dezrădăcinate” doar pentru o perioadă scurtă de timp, sănătatea nu  are de  suferit. 

Pentru ca suferința emoțională să se transforme în boală fizică este nevoie de o  perioadă suficientă de tensiune care  să  acţioneze  asupra organismului. 

Stresul imigraţiei poate dezvolta o patologie care constă în:

  • cardiopatie  ischemică
  • hipertensiune  arterială
  • ulcer  gastric sau  duodenal
  • nevroze
  • psihoze

Vedem deci că pentru persoanele sensibile sau mai greu adaptabile stresul imigrației este devastator. Le este afectată nu doar sănătatea emoțională cât și cea fizică.

Cele mai multe dintre persoanele care aleg să plece sau care sunt nevoite să-și găsească un rost în afara țarii au de plătit un tribut extrem de greu. 

Un dezrădăcinat este un suflet cu multă durere emoțională.

Pericolul stresului “dezrădăcinării” este nevăzut, dar sapă adânc în sufletul și trupul celui ce-și lasă rădăcinile departe. 

Nu pot să nu mă gândesc la diaspora noastră. Prețul plătit de ei este enorm! Poate că nouă, celor rămași acasă ne revine datoria de a le atenua durerea emoțională, să nu-i dezamăgim prin atitudinea noastră, la vot sau oricum altcumva doriți voi.