Arhive etichetă: comunicare

Sunt timid

“Sunt timid, dar mă tratez“

Când mi-am amintit titlul acestui film mi-au venit în minte două întrebări:

  1. Oare de câte ori aș fi vrut să spun ceva, dar am preferat să tac?
  2. De câte ori mi-am dorit să mă întâlnesc cu cineva și totuși, nu am îndrăznit?

Despre acest lucru vreau să vorbim astăzi, când mă întreb: De unde vine timiditatea?

Timiditatea este cauzată de frică.

Este teama de a-ți spune părerea, de a-ți exprima emoțiile. Dar, ceea ce este şi mai rău este teama de a comunica.

În mod paradoxal, de cele mai multe ori rămâi mut din teama că oamenii te vor ignora atunci când li te adresezi. Dar, procedând așa oamenii chiar te vor ignora, iar asta îți va întări şi mai mult convingerea că nu poți să comunici, sau că nu este important punctul tău de vedere.

De ce unele persoane se tem să le vorbească altor oameni? Timiditatea vine atât din reacțiile de hipersensibilitate ale unor persoane din trecutul nostru, cât şi din lipsa de încredere. Avem parte, încă din copilărie, de persoane care vorbesc pentru noi, în locul nostru.  Din nefericire, aceste persoane (de obicei cele mai apropiate nouă) ne fac să devenim timizi. Dar, există și oameni care se tem să vorbească pentru că își imaginează ori efectele dureroase, ori jena penibilă de după. Prin urmare, vor încerca pe cât posibil să evite astfel de situații, adică să vorbească.

Din păcate, în lumea de astăzi, pentru persoanele care suferă de timiditate excesivă, avansarea în viață este foarte dificilă. De ce spunem timiditate excesivă? Pentru că, din când în când, la toți ne este rușine să deschidem gura, ca să nu ne punem într-o anumită situație. Toți suferim de un anumit grad de timiditate. Numai persoanele lipsite de conștiința de sine nu pot depăși complet nevoia de timiditate. Dar, timiditatea nu trebuie exacerbată! E bine să înțelegem că oamenii nu răspund în locul nostru şi pentru asta noi trebuie să comunicăm.

Majoritatea oamenilor învață să nu mai comunice atunci când se confruntă cu un răspuns ostil sau neobișnuit. Dacă copiii din clasa ta au râs de răspunsurile tale, sau dacă profesorul a ignorat de mai multe ori mâna ta întinsă pentru că știai lecția, sau dacă părinții s-au supărat pentru că te-ai adresat cuiva: aceste experiențe te vor face să nu mai vrei să te exprimi.

Acum însă este timpul să înțelegi că problema nu este a ta, ci a acelor oameni. De ce? Pentru că oamenii nu au râs de tine când ai răspuns! De obicei, toate răspunsurile sunt datorate nu de ceea ce spun alții, ci sunt mai mult o reflectare a stării de spirit a persoanei care răspunde.

Aceeași întâmplare, în situații diferite poate duce la reacții diverse. Spre exemplu, dacă ești oprit pe stradă de un necunoscut pentru a-i indica o adresă, vei reacționa diferit, funcție de starea ta de spirit din acel moment. Astfel, dacă vei fi bine dispus, vei da dovadă de generozitate și te vei oferi bucuros chiar să conduci persoana la adresa indicată. Dacă ești nervos, agitat sau în criză de timp nu vei fi dispus să-i răspunzi şi poate că nu-i vei spune nici adresa, chiar dacă aceasta este în zona în care te afli tu.

Astfel, răspunsul tău nu se adresează persoanei care te oprește să afle adresa, ci exprimă doar starea ta de spirit din acel moment!

Așa că, atunci când cineva îți răspunde ostil, sau când încercă să te descurajeze, nu o lua personal! Încearcă să-l înțelegeți pe celălalt. Poate că nu este într-o stare de bună dispoziție, poate are anumite frustrări, sau poate că păstrează în memorie cearta din dimineața zilei.

Pentru a scăpa de timiditate, trebuie să depășim experiențele rele din trecut.

Auzim: “Dar e foarte supărat pe mine, după ce am vorbit“, sau “Mama chiar mi-a spus că nu ar trebui să spun asta şi totuși am spus“. Da, s-ar putea să fi existat cazuri în care oamenii ne-au spus că răspunsul nu a fost cel corect, sau că nu a fost bine ce am spus. Și ce dacă s-a întâmplat așa? Cât timp o să mai purtăm amintirea acelei nefericite experiențe? Poate că ți s-a întâmplat să fi dat şi un răspuns care a reprezentat un succes. Tuturor ni se întâmplă acest lucru. Dar, pentru a depăși timiditatea, trebuie să-ți eliberezi mintea de amintirile urâte, revenind aici şi acum la nou și din nou. Un eșec nu reprezintă cel mai mare rău. Ia în considerare cazurile în care tocmai succesul tău te-a ajutat să depășești timiditatea și amintește-ți că a fost bine!

Un alt lucru pe care ar trebui să-l înțelegem este că şi alți oameni sunt la fel ca noi. Ți s-a întâmplat vreodată să vrei să întrebi ceva, dar să nu îndrăznești crezând că nu este o întrebare bună? Ți s-a întâmplat asta pentru ca mai apoi altcineva să pună aceeași întrebare la care toți cei de față s-au arătat interesați? Din frică sau de jenă, uneori, luăm cele mai proaste decizii.

O bună modalitate de a depăși jena este de a ne exprima sincer şi respectuos. Putem spune pur şi simplu: “Nu știu ce să spun în această situație“, sau “Mi-e teamă că întrebarea mea nu este tocmai cea mai bună, dar eu vreau să întreb“. Alte persoane, la fel ca tine, după o astfel de deschidere, sunt de obicei mai amabile şi mai dornice să răspundă.

Un alt mod este să-ți amintești că oamenii nu știu cu adevărat ce simți tu în interior. Ei nu simt teama ta sau jena de a nu fi etichetat, așa cum probabil au făcut-o alții în viața ta. Dacă dorești să te adresezi cuiva încetează în a mai face scenarii despre ce cred oamenii. Niciodată nu vei ști ce crede sau ce simte celălalt dacă nu vei comunica deschis şi sincer cu el.

Observă modul în care vorbesc şi analizează alți oameni situații diferite de viață. Paradoxal, o să vezi mai ales pe posturile de televiziune o mulțime de persoane care rostesc prostii enorme, culmea, rostite desigur cu voce tare, în timp ce multe gânduri interesante rămân ascunse, în mintea unor timizi. Deci, învață să comunici exprimându-te sincer şi cu respect pentru celălalt. Cum se face? Doar trecând peste timiditate! Ai curaj! Îndrăznește!